21 de studenți și studente ai Facultății de Jurnalism și Științe ale Comunicării de la Universitatea de Studii Europene din Moldova (USEM), dar și liceeni de la Liceul Teoretic European, fondat de USEM, au participat la un atelier de instruire în domeniul educației media, în cadrul căruia au discutat despre importanța și necesitatea competențelor de analiză și gândire critică, despre provocările jurnalismului contemporan, dar și despre calitatea informației și impactul tehnologiilor digitale asupra produselor media diseminate în spațiul public. Evenimentul a fost organizat pe 28 noiembrie de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) în parteneriat cu USEM.
Decanul Facultății de Jurnalism și Științe ale Comunicării (USEM), Grigore Pârțac, a salutat ideea organizării atelierului de instruire: „Având în vedere că spațiul informațional este permanent afectat de propagandă și dezinformare, pentru a deveni buni specialiști aveți nevoie de cunoștințe trainice și abilități practice, de gândire critică și analiză, pentru a face față tuturor provocărilor legate de aceste fenomene alarmante din societatea contemporană”.
Jurnalista Ana Sârbu, lectoră universitară și formatoare în cadrul atelierului, a menționat că, indiferent de tipul de jurnalism pe care îl vor practica în continuare, informarea corectă a publicului urmează a fi principala lor responsabilitate.
„În era digitală, știrile false reprezintă o amenințare reală pentru democrație și pentru încrederea cetățenilor în instituțiile statului. Dezinformarea nu afectează doar opinia publică, ci și stabilitatea socială și securitatea națională. Este esențial ca publicul să fie educat în spiritul gândirii critice și să învețe să analizeze sursele de informație. Lupta împotriva propagandei este un efort comun, care implică toți actorii din societate (instituțiile statului, societatea civilă, cetățenii). În calitate de viitori jurnaliști, creatori de conținut, dar și consumatori de informație, trebuie să știți că mass-media independentă și responsabilă joacă un rol crucial în demascarea manipulării și oferirea unui spațiu pentru adevăr”, potrivit ei.
Jurnalista i-a invitat pe tineri să analizeze, pe rând, câteva exemple din presă pentru a determina care sunt știrile false și după ce principii pot fi acestea recunoscute, cum apare dezinformarea, care sunt tehnicile de manipulare și ce scop are propaganda.
„De regulă, știrile false sunt scrise și publicate cu intenția de a induce în eroare opinia publică, pentru a deteriora reputația unei instituții sau persoane, dar și pentru a avea câștig financiar sau politic. Cel mai frecvent, știrile false apar în mediul online, iată de ce se cere să fiți vigilenți atunci când vă informați, selectați subiectele sau protagoniștii pentru viitoarele materiale”, i-a atenționat Ana Sârbu. „Pe lângă site-urile de știri care creează conținut fals – de obicei, pentru a face propagandă politică – există site-uri care distribuie conținut fals pentru vizualizări și profit financiar. Mai multe vizualizări echivalează mai mulți bani. Aceste platforme se numesc site-uri de tip clickbait”, le-a mai spus jurnalista.
În cadrul atelierului, tinerii au participat la mai multe exerciții practice, învățând care sunt indicii unei știri false sau ale unui site care publică falsuri. „Dacă titlul știrii afectează emoțional și induce panică, aceasta poate fi o știre falsă. Dacă vedeți doar titlul și imaginea «știrii», iar pentru a citi conținutul integral trebuie mai întâi să-l distribuiți pe rețelele sociale – sută la sută este o știre falsă. Sfatul meu: oricât de tentant ar fi titlul, în cazul în care apare o fereastră atunci când încercarți să deschideți știrea și vi se cere să distribuiți mai departe – nu deschideți această știre. Puneți-vă întrebări legate de veridicitatea știrii sau a site-ului și dacă lipsește numele autorului materialului (jurnalistului), dacă nu pot fi accesate datele de contact ale echipei redacționale. Alte indicii importante: nu sunt citate surse sau citatul este inventat/se face trimitere la surse anonime; imaginile care însoțesc informațiile nu au legende și, adeseori, sunt din țări străine; textele sunt lipsite de acuratețe, conțin multe greșeli gramaticale și stilistice”, le-a explicat formatoarea instruirii, îndemnându-i întotdeauna să verifice orice informație suspectă în mai multe surse media în care au încredere.
Participanții au abordat și popularitatea narațiunilor anti-UE. „În timpul campaniilor electorale, spațiul informațional este expus în mod sistematic dezinformărilor și manipulării în masă cu scopul de a influența deciziile politice ale cetățenilor, dar și de a intoxica opinia publică în vederea generării unor nemulțumiri sociale. Am urmărit cu toții dezinformările care au circulat intens în campania electorală pentru alegerile prezidențiale și referendumul republican constituțional din 20 octombrie 2024. Miturile anti-UE au fost un instrument folosit pentru a submina parcursul european al Republicii Moldova. În calitate de simpli cetățeni, dar și reprezentanți ai presei, este vital să demascăm narativele false și să explicăm beneficiile reale ale integrării europene pentru cetățeni”, a spus jurnalista Ana Sârbu.
Phising, trolling, deep-fake sunt alte noțiuni dezbătute în cadrul atelierului de instruire în domeniul educație media. Participanții au fost activi, s-au implicat în discuții, iar la final au menționat că au învățat lucruri utile, care îi vor ajuta în activitatea lor profesională.
Diana Grigorșciuc, studentă în anul III: „A fost o instruire extrem de utilă. Cel mai mult mi-au plăcut discuțiile despre TikTok, o platformă socială populară printre tineri, unde circulă foarte multă dezinformare. Jurnalismul online vine cu oportunități, dar și cu tot felul de provocări, pentru care trebuie să fim pregătiți. Așa gen de informații le sunt necesare tuturor utilizatorilor de platforme sociale pentru a nu cădea în plasa falsurilor. Aș vrea să mai particip la astfel de ateliere pe viitor”.
Alina Condrea, studentă în anul III: „Mă bucur că am participat la această instruire deoarece am învățat lucruri noi. Cred că ar trebui să se practice mai des asemenea activități în cadrul USEM, inclusiv în cadrul Facultății de Jurnalism. La facultate studiem multe lucruri importante legate de viitoarea noastră profesie, care e un domeniu dinamic, atractiv pentru oricine are această pasiune și/sau vocație. Totuși, realitatea e de așa natură încât oricât ai învăța, niciodată nu poți spune că le cunoști pe toate”.
Vasile Bălan, student în anul III: „Sunt de părerea că astfel de instruiri merită să fie filmate și diseminate în toată țara – începând cu instituțiile educaționale de la treapta primară, până la cele superioare de învățământ. Doar așa am putea lupta cu dezinformarea și manipularea care ne influențează mințile și comportamentul. Avem nevoie de gândire critică pentru a lua cele mai bune decizii. În lipsa cunoștințelor și competențelor necesare, oamenii se lasă ușor păcăliți de fake-uri, deep-fake-uri, alte instrumente și tehnici de manipulare, răspândite prin intermediul noilor tehnologii informaționale”.
Daniela Sitari, prodecana facultății: „La orele de curs studenții beneficiază de pregătire teoretică. Totuși, întâlnirile cu persoanele care profesează jurnalismul, împărtășesc experiența proprie și bunele practici din domeniu întotdeauna le sunt benefice studenților pentru că le fortifică cunoștințele acumulate în sălile de studii și aduc un plus de valoare aspectelor practice, atât de necesare pentru viitoarea lor profesie”.
Atelierul de educație media a fost organizat în cadrul proiectului „Reacționăm, expunem și acționăm împotriva dezinformării” (READ), implementat în comun de International Media Support (IMS) din Danemarca și Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), cu susținerea financiară a Uniunii Europene.
